Am uitat să ne zâmbim
şi să râdem din nimic
Am uitat ce e iubirea
înşirată pe nisip.
Am uitat simplele vise
ce le rosteam la-nceput
Tu voiai simplă iubire
eu voiam mai mult.
Am lăsat norii să intre
peste-al nostru-albastru cer
Unde-i strângerea de mână
risipească-i spre infern?
Unde-s vorbele frumoase
Când spuneai ce vezi în mine
Şi credeai că vom fi doi
şi că totul va fi bine.
Am uitat eu să-ţi zâmbesc
şi să râd ilar cu tine?
Am uitat unde-i puterea
ce-o vedeai cândva în mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
voi cu reclama cu-un pantof si tramvaiul plin cu legume stricate care put. nu stiti voi mi-am luat azi caiete ca o scolarita si zburdam pe s...
-
Şi ce dacă pantofii-mi sunt murdari Şi zâmbetul mi-e şters Am de cărat un glob în spate Şi nu e pământesc. Caut demult un loc să stau ...
-
Hm, s-a lasat frigul. Bine ca am ascultat-o pe mama si mi-am luat geaca cu scrisul “why not” mai groasa si mai clubarita. Ajung in statie. ‘...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu