joi, februarie 3
Pe alee
Şi ce dacă pantofii-mi sunt murdari
Şi zâmbetul mi-e şters
Am de cărat un glob în spate
Şi nu e pământesc.
Caut demult un loc să stau
În gol ca să privesc...
Duhnesc!
Duhneşte părul de pe voi
Aţi aşteptat prea multă milă
În care mână să v-arunc
Nimicul meu cu silă?
În gol mă uit acum
Şi-l simt: respiră!
Respiră!
Vibrează frunze pe alee
Le sperie pustiul
Aud cum zbiară cu putere
Şi-şi caută sicriul.
În ceaţa deasă îmi ascund
Speranţa strânsă-n pumn.
Visez!
Visez culori în infinit
Raze se sparg în prismă
Răsare soarele pe cer
Singurătatea mi-e ucisă.
Văd un surâs aproape
Şi-o uşă mi-e deschisă.
E cald aici! :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Two Hearted Spiders
"Începe. Te trezești. Ceva e schimbat. Ceva nu mai e ca înainte de ieri. Ai vrea...Dar ignori. Urmează o cafea, mic dejun. Încerci să t...
-
Sicrii în noapte se deschid Iar morţii-încep să umble liberi Descătuşaţi de viaţa lor trecută Păşesc în aer, pe morminte. În cimitir s...
-
Iubirea noastră... Un clișeu, ar putea spune unii. A început într-o vară pe plajă, în Vama Veche. Eu te-am observat prima. Nu aveam de unde ...
-
I just flew in From the windy city The windy city is mighty pretty But they ain’t got what we got No sir’ree They’ve got private lawns and p...
3 comentarii:
un suras poate realiza multe...
Frumoase versuri...
Le-ar trebui un recitator care să le dea viaţă, pentru că au un tumult, o acumlare ca o avalanşe, încă captivă în litere.
Nu prea înţeleg de ce sunt atât de rare aceste postări?
Trimiteți un comentariu